- surjectív
- adj. m., pl. surjectívi; f. sg. surjectívã, pl. surjectíve
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
surjectív
Look at other dictionaries:
surjectiv — surjectív adj. m., pl. surjectívi; f. sg. surjectívă, pl. surjectíve Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic SURJECTÍV, Ă adj. (mat.; despre funcţii) La care un element al celei d … Dicționar Român
surjektiv — sur|jek|tiv 〈Adj.〉 die Eigenschaft der Surjektion aufweisend, sie betreffend * * * surjektiv, Mathematik: Abbildung 2). * * * sur|jek|tiv <Adj.> [frz. surjectiv, zu lat. super = auf, über u. iactare = werfen] (Math.): bei einer Projektion … Universal-Lexikon
bijectiv — bijectív adj. m., pl. bijectívi; f. sg. bijectívă, pl. bijectíve Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic BIJECTÍV, Ă adv. (mat.; despre funcţii) Care este în acelaşi timp surject … Dicționar Român
surjecţie — SURJÉCŢIE s. (mat.) funcţie surjectivă. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime surjécţie s. f., pl. surjécţii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic SURJÉCŢIE s.f. (mat.) Funcţie surjectivă ( … Dicționar Român
